💚✨𝘚𝘵𝘰𝘪𝘤𝘢✨💚

Între șoapte de lumină mă pierd,
unde vântul mângâie amintirile,
și fiecare frunză care cade din cer
poartă un secret pe care încă nu îl înțeleg.

Ochii tăi sunt felinare în întuneric,
ghidează pașii mei stângaci și tăcuți,
și în liniștea îmbrățișărilor tale
găsesc lumile pe care le uitasem.

Timpul se curbează precum un râu lent,
iar eu, mic călător al clipelor,
învăț că a iubi înseamnă a fi curajos,
chiar dacă inima tremură în fața orizontului îndepărtat.

Și în fiecare tăcere care ne leagă,
înflorește un univers în miniatură,
unde cuvintele sunt de prisos
și rămâne doar puritatea tandreței. 💖